Alternativa educațională Step by Step

Fiecare dintre noi a asistat în secolul XXI, mai mult ca oricând la o ’’punere sub lupă’’ a sistemului educaţional, determinat atât de noile schimbări ale societăţii cât şi de impregnarea valorilor aduse din vest în ceea ce priveşte sistemul educaţional. Această tendinţă s-a concretizat în România prin introducerea alternativelor educaţionale, cele mai multe având la bază iniţiative private.

Privite la început cu reticenţă, aceste iniţiative private au ajuns astăzi a fi apreciate de cei mai mulţi dintre cei implicaţi în actul educaţional. Dacă până mai ieri, societatea românească se ferea a aminti de alternativele educaţionale care existau în vest astăzi observăm o preferinţă către aceste sisteme-lucru deloc neglijabil pentru cei interesaţi a introduce reforma în învăţământ.

Programul Step by Step este una din aceste alternative fiind destinat copiilor de la naştere şi până la vârsta de 13 ani, precum şi familiilor acestora. În România, programul a debutat în 1994 sub numele de Head Start, care, în 1995 a luat numele de Step by Step, la iniţiativa Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, prin semnarea unei Convenţii cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Începând din martie 1998 programul este continuat de ’’Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională’’ care oferă noi metode ca o continuare a viziunii de educare a generaţiilor viitoare în vederea unei participări active în cadrul societăţilor deschise.

La baza programelor Step by Step pentru copii stă o credinţă fermă în principiile democraţiei. Atât programul preşcolar cât şi cel primar încurajează copiii să devină cetăţeni activi şi să aprecieze valorile inerente unui mod de viată democratic.

Programul Step by Step creează temelia atitudinilor, cunoştinţelor şi deprinderilor de care copiii vor avea nevoie în rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este conceput în spiritul respectului faţă de necesităţile specifice fiecărei ţări şi tradiţiilor culturale, în spiritul respectării Drepturilor Omului şi Convenţiei Drepturilor Copilului.

Alternativa educaţională Step by Step respectă curriculum-ul naţional, standardele naţionale, este adaptat culturii locale şi, în acelaşi timp, integrează standardele şi cele mai bune practici internaţionale din domeniul educaţiei. Programa şcolară (curriculum şcolar) pentru ciclul elementar (clasa 1-4) este aceeaşi cu cea din învăţământul tradiţional. Aceasta înseamnă că deprinderile şi cunostinţele programate a fi asimilate pe parcursul acestor 4 ani sunt
aceleaşi ca şi pentru învăţământul tradiţional (deprinderi de limbă şi limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de măsurare, cele 4 operaţii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictură, modelaj, muzică, cunoştinţe despre natură, dezvoltare fizică, educaţie moral-civică). Deprinderi opţionale, precum limbi străine se învaţă în funcţie de posibilităţile şcolii sau ale părinţilor. Diferenţa constă în metoda de formare a acestora care derivă din principiile Step by Step.

Programul promovează educaţia centrată pe copil, predarea orientată după nevoile şi interesele copilului, învăţarea organizată în centre de activitate, implicarea familiei şi comunităţii în educaţia copiilor, respectarea şi aprecierea diversităţii umane, susţinerea incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa educaţională Step by Step are misiunea de a dezvolta în fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-şi forma o gândire critică, a face opţiuni şi a avea iniţiativă, a defini şi a rezolva o problemă, a comunica uşor cu semenii, a-i înţelege şi a negocia.

O zi în aceasta alternativă începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ care porneşte cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezintă planificarea activitaţilor zilei de azi. Au loc întrebări şi precizări până când se constată că planul de activităţi a fost însuşit şi acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale şi personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile şi întrebarile. Urmează apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învăţător pentru a introduce cunostinţele sau deprinderile noi de achiziţionat şi de prelucrat pe Centre de activităţi. Mesajul dă prilejul de introducere – de dorit interactiv – a noţiunilor noi şi reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întrebărilor şi abilităţilor copiilor.Un alt moment important este acela al NOUTĂŢILOR. Copii se înscriu pentru a comunica celorlalţi noutăţile sau experienţele personale deosebite. (De la ce i s-a întimplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experienţe de cunoaştere ori emoţionale a avut, orice este posibil). Noutăţile sunt comunicate celorlalţi din “ Scaunul Autorului”, unde copilul va fi valorizat, dar va avea şi responsabilitatea comunicării, întrucât urmează întrebările şi comentariile colegilor.

Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecarui centru sunt scrise activitaţile tematice specifice. După alegerea centrelor de activitate, preferenţial, dar şi prin implinirea unor reguli uşor de înţeles şi de respectat, copiii işi citesc activitaţile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe masă sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiinţe, arte, construcţii sau matematică. Concepute de învăţător pentru a exersa abilitaţile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel încât să permită tuturor să-şi poată rezolva sarcinile în ritmul şi la nivelul său. Când învăţătorii s-au convins că sarcinile au fost înţelese de către toţi copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoaştere ale fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai mulţi să împlineasca o parte din sarcini (să-şi exerseze abilitaţile specifice) se face o evaluare. Fiecare grup – şi fiecare individ – prezintă în faţa celorlalţi rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al EVALUARII – la care iau parte colegii, cu întrebări, sugestii, etc. dar şi învăţătorul. Lucrarile care s-au efectuat sunt afişate în clasă; câteva zile ele reprezintă prilej de comparaţie şi oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor şi dexterităţilor achiziţionate la acel moment, ca apoi ele să treacă în MAPA CU LUCRĂRI a fiecarui copil, care se păstrează în clasă şi este la îndemâna
copilului sau părintelui.

La un moment dat, dupa câteva rotaţii şi evaluări, se ia masa de prânz, dupa care continuă lucrul pe centre de activitate. Activităţile tematice sunt legate de lumea înconjuratoare şi pe cât posibil integrate.

Clasa de Step by Step are două învăţătoare care îi îndrumă pe copii în efectuarea alegerilor, preluând răspunderea personală a acestor alegeri. Copiii din aceste clase democratice sunt încurajaţi în a-şi formula şi exprima propriile opinii. Se pun întrebări. Se susţin discuţii. Programul Step by Step pentru învăţământul primar pune în valoare respectul reciproc şi responsabilitatea faţă de cei din jur, onestitatea, civismul şi seriozitatea. Adulţii formează conştient aceste trăsaturi de caracter în relaţiile zilnice cu copiii. Aceste trăsături stau la baza dezvoltării caracterului în Programul Step by Step pentru învăţământul primar.

Intr-o clasă Step by Step nu veţi găsi bănci rigide, ci mese mobile cu scăunele de jur împrejur. Clasele sunt mochetate pentru ca anumite activităţi să se desfăşoare cu copiii aşezaţi pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele sunt delimitate între ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activităţi (matematică, ştiinţe, arte, citire, construcţii, scriere), constituind astfel Centrele de activitate.

Activitatea de învăţare în grup se defineşte ca o metodă în care sarcinile sunt executate de grupuri mici de elevi, grupuri care sunt autoconstituite şi care se autodirijează. Este folosită cu succes în cadrul Stepului, fără a neglija însă munca individuală, ci doar privind-o pe aceasta ca o componentă a muncii în echipă. Dacă la tradiţional elevii erau selectaţi în funcţie de capacităţile intelectuale, aici apar grupuri unde toţi elevii pot lucra împreună, urmând ca fiecare membru al grupului nu numai să-şi îmbunătăţească situaţia, dar şi să contribuie la creşterea performanţei grupului din care face parte. Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a susţine interesul pentru rezolvarea unor activitaţi specifice (scriere, citire, înţelegerea stiinţifica, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) şi pentru dobândirea ori consolidarea de abilitaţi specifice.

S-a demonstrat nu o dată că alternativa Step facilitează învăţarea, iar activitatea este centrată pe elev. La orice centru ar fi, i se oferă posibilitatea de a-şi corecta singur greşelile după ce este atenţionat. Niciun învăţător nu se grăbeşte să înroşească foaia pe care a lucrat elevul, ci îl îndrumă spre corectare. Astfel el are şansa de a adăuga la dosarul său lucrări corecte sau aproape corecte ce îi aduc satisfacţii, dar şi reuşită, deoarece prin străduinţa de a se corecta, învaţă. Totul este în favoarea sa. În acest fel se realizează o mulţumire pe trei planuri: elevul, învăţătorul şi nu în ultimul rând, părintele se bucură de acelaşi rezultat.

Eliminând performanţele la care ar trebui să ajungă fiecare elev, după un an sau mai multi ani de studiu în cadrul alternativei Step, se poate afirma, fără a se exagera, că acesta ştie să pună întrebări pertinente, să formuleze răspunsuri precise şi corecte, că este în stare să dialogheze cu lejeritate ceea ce demonstrează că şcoala nu i-a dat şi nu i-a cerut doar informaţie. El termină ciclul primar având o deschidere formată spre o bună comunicare ceea ce-l conduce cu rapiditate spre progres, ori acest sistem tocmai acest lucru îşi doreşte să înfăptuiască.

Intr-o clasa de Step by Step se vor putea vedea pe pereţi diferite materiale care personalizează copiii (poze sau semne proprii fiecăruia, date de naştere, etc) şi care planifică – în conformitate cu alegerea fiecăruia, activităţile elevilor pe ziua sau saptamâna în curs, precum şi responsabilităţile lor. Se vor vedea afişate regulile clasei, care sunt stabilite şi discutate pentru a fi înţelese de comun acord. De asemenea se pot vedea, calendarul personalizat al zilelor scurse şi viitoare, cu evenimentele ce interesează (cum a fost ziua din punct de vedere al vremii, evenimente petrecute, aniversări, celebrări, serbări, termene) consemnate în dreptul fiecărei zile. Se vor intâlni materiale vizuale tematice, dar şi producţia copiilor din ultimele zile – rezolvarea sarcinilor tematice ale acestora.

In mijlocul clasei, un spaţiu cât mai larg posibil este dominat de un scaun cu inscripţia “Scaunul autorului”; este locul  din care,fiecare copil îşi expune rezolvările, experienţele, ideile proprii, în faţa celorlalţi colegi, în diferite momente ale zilei de activitate. Această postură îl face pe copil responsabil în faţa celorlalţi copii, dar îi acordă fiecăruia, la momentul respectiv, atenţia şi respectul cuvenite.

Datorită activităţii pe centre, colaborării şi nevoii de comunicare, în clasa Step by Step nu este şi nici nu se cere o linişte “să se auda musca”. Este un zumzăit uşor, un zgomot de activitate continuu.

Aprecierea individuală a dezvoltării şi progreselor în învăţare realizate de fiecare copil e un element crucial pentru elaborarea şi implementarea unor programe în conformitate cu gradul de dezvoltare a elevilor. Dacă doresc cu adevărat să ştie de ce sunt capabili elevii lor, învăţătorii trebuie să observe cum îşi îndeplinesc ei sarcinile în situaţii obişnuite, unde au numeroase ocazii de a-şi demonstra cunoştinţele şi aptitudinile, mai degrabă decât să se bazeze numai pe teste scrise. Perspectivele asupra evaluării trebuie corelate cu gradul de dezvoltare a copilului, pentru a furniza o imagine mai
cuprinzătoare asupra capacităţilor şi realizărilor sale ; rezultatele testelor nu sunt elocvente în acest sens.

Evaluarea este un mijloc de adunare a informaţiei, ulterior folosită pentru a aprecia progresul elevului şi pentru a elabora programa de învăţământ.

Conform modelului de Program Step by Step pentru învăţământul primar, evaluarea trebuie să se bazeze pe următoarele premise :

  •  Evaluarea trebuie să stimuleze acumularea de cunoştinţe, înţelegerea şi încrederea copilului în sine ;
  •  Trebuie să se axeze pe obiective importante şi să implice multiple surse de informaţii ;
  •  Evaluarea trebuie să sprijine şi să informeze asupra practicilor de instruire conforme gradului de dezvoltare a copilului ;
  •  Părinţii şi elevii sunt parteneri de bază în procesul de evaluare .

Scopul principal al evaluării este să urmărească progresul copilului şi să stabilească exact la ce nivel de dezvoltare se află fiecare elev în parte, astfel încât programa să vină în întâmpinarea nevoilor copiilor, priviţi individual şi să asigure succesul experienţelor tuturor. Identificarea copiilor cu nevoi speciale şi care ar putea necesita sprijin ori intervenţii suplimentare, reprezintă un alt obiectiv al evaluării.

Evaluarea corectă trebuie să asigure o interdependenţă activă între ceea ce se predă şi ceea ce se învaţă în cursul procesului de instruire .

Evaluarea în Step by Step este permanentă şi se desfăşoară în mai multe moduri:

1. Centrul de activitate .

Se ştie că elevii lucrează pe centre de activităţi unde au de rezolvat sarcini specifice centrului respectiv. Învăţătoarea, împreună cu grupul de elevi, discută felul în care au rezolvat sarcina, căile diferite în care au lucrat şi corectitudinea soluţiilor.

2. Scaunul Autorului.

În clasele Step by Step un instrument de evaluare este ” Scaunul Autorului” .

Pe scaunul autorului elevul prezintă colegilor tema efectuată de el sau a grupului de la centrul la care a lucrat .

Prezentarea este urmată de analiză şi comentariile colegilor şi învăţătoarei . Acest exerciţiu îi formează pe copii în direcţia înţelegerii raţionamentelor colegilor şi de a judeca rezultatul muncii colegilor lui pe care îl va compara cu munca lui .

3. Expunerea lucrărilor .

Lucrările elevilor sunt expuse în clasă, toţi copiii pot să examineze cum au lucrat şi să comenteze lucrările, să evalueze împreună munca lor şi s-o prezinte şi celor ce intră în clasă .

4. Portofoliul/mapa

Fiecare elev are un portofoliu în care sunt adunate lucrările . Fiecare lucrare are înscrisă data când a fost efectuată .

Tot ceea ce este prezent în portofoliu reprezintă munca elevului în procesualitatea sa şi reprezintă un document . Astfel acestea pot fi prezentate părinţilor, care au posibilitatea de a urmări evoluţia copiilor lor, ca şi altor persoane autorizate .

5. Corespondenţa scrisă pentru părinţi

Un mod de informare este cel prezentat mai sus.

Învăţătoarea transmite părinţilor sinteze care să cuprindă ce şi-a propus să predea, ce a învăţat copilul, în ce direcţii are succes şi uşurinţă în rezolvare şi care sunt aspectele în care necesită încă ajutor la care părinţii trebuie să contribuie . Aceste note scrise pot fi transmise săptămânal sau lunar .

Este bine să fie stabilit de către învăţătoare şi părinţi, încă de la începutul anului şcolar, ritmul în care vor fi transmise aceste note de evaluare .

6. Caietul de evaluare .

Este instrumentul de evaluare care înlocuieşte tradiţionalul catalog.

Caietele finale, caietele de evaluare în care se face o inventariere a competenţelor ce sunt grupate pe arii curriculare şi discipline ţin loc de catalog, iar părintele va înţelege bine care este situaţia reală a copilului său. Fără a se face ierarhizări şi categorisiri, alternativa Step nu omoară dorinţa
elevului de a şti cât mai multe; aceştia realizează singuri prin munca în echipă, mai ales, că fiecare este răspunzător de rezolvarea unei sarcini şi dacă el nu se achită în mod conştiincios, nu va fi pedepsit pentru nereuşită, ci va fi ajutat să înţeleagă mai bine pentru a progresa în timpul cel mai scurt. Prin activităţile realizate la clasă şi prin analiza lor, ei îşi vor dezvolta capacităţi de buni critici, fără a fi părtinitori. Prin modul în care se acţionează, vor şti că sunt apreciati pentru ceea ce au reuşit să facă până la un anumit punct. Nu există elev care prin munca lui să nu dea un produs de
calitate.

Prin urmare, modelul Step by Step pentru învăţământul primar promovează o viziune asupra evaluării care încorporează tehnici variate şi permite cadrelor didactice să prezinte progresul copiilor, de o manieră semnificativă, atât părinţilor cât şi altor persoane interesate .

BIBLIOGRAFIE

1. Kate Burke Walsh – Predarea orientată după necesităţile copilului ,Iaşi ;Cermi,1999

2. Ezechil, Liliana; Radu, Ion T. – Pedagogie. Fundamente teoretice. – Ediţia a II-a, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2002.

Top